• Descrierea metodologiei
• Cui se adreseaza
• Intrebari frecvente
• Prezentare facilitator Urania Cremene
• Essentials of ROI Methodology
• Certificarea in ROI Methodology
• Calendar si inscriere workshop-uri

Metodologia ROI

Metodologia ROI are la bază un proces de măsurare pe cinci niveluri.

1. REACŢIA, SATISFACŢIA ŞI ACŢIUNILE PLANIFICATE - măsoară în principal gradul de satisfacţie a participanţilor faţă de program. Aproape toate funcţiunile de HR măsoară programele la acest nivel într-un fel sau altul.

2. ÎNVĂŢAREA ŞI ÎNCREDEREA ÎN APLICABILITATE - se concentrează pe ceea ce au învăţat participanţii la program. Această verificare este utilă pentru a vedea dacă participanţii au acumulat noi cunoştinţe şi/ sau abilităţi şi ştiu ce au de făcut pentru a transforma programul într-un succes.

3. APLICAREA ŞI IMPLEMENTAREA - necesită colectarea datelor care să confirme faptul că participanţii la program aplică ceea ce au învăţat. Frecvenţa cu care sunt aplicate cunoştinţele şi abilităţile este un element extrem de important.

4. IMPACTUL ASUPRA REZULTATELOR DE BUSINESS - surprinde îmbunătăţirea rezultatelor de business ale participanţilor ca o consecinţă a participării la program. De obicei, acest nivel include indicatori ca: realizări, îmbunătăţirea calităţii, reducerea costurilor, timp şi satisfacţia clienţilor.

5. ROI - beneficiile monetare ale programului, adică cât a câştigat organizaţia în termeni financiari de pe urma implementării programului, sunt comparate cu costurile acestuia.

Este important ca atunci când planificăm o evaluare la nivelul cinci să conducem evaluarea şi la nivelurile inferioare pentru că se observă existenţa unui Lanţ al impactului.

De exemplu:

Satisfacţia participanţilor faţă de program este mare -> au văzut valoare în program -> au învăţat şi au încredere în gradul de aplicabilitate -> aplica în practică -> observăm un impact în rezultatele de business.

Procesul Integrat

Reprezentat în figura următoare, procesul integrat ROI, a fost modificat şi rafinat de-a lungul timpului şi a multor aplicaţii. Aşa cum se poate observa, procesul este unul cuprinzător din perspectiva faptului că datele sunt colectate la momente de timp şi din surse de informaţie diferite, obţinând în final şase tipuri de informaţii. Până în prezent, câteva mii de studii de caz au fost dezvoltate folosind procesul ROI. Fiecare componentă a procesului este descrisă mai jos.

* Click pe imagine pentru detalii

Planificarea evaluării – primele două etape ale procesului se concentrează pe două aspecte critice: dezvoltarea obiectivelor şi completarea instrumentelor de planificare a evaluării (planul de colectare a datelor, planul de analiză ROI şi planul de implementare a evaluării)

Colectarea datelor – implică colectarea datelor pentru primele patru niveluri de evaluare pe măsură ce programul este lansat şi implementat. Datele colectate pentru nivelurile unu şi doi oferă posibilitatea modificărilor rapide în timp ce datele colectate pentru nivelurile trei şi patru oferă o imagine comparativă faţă de aşteptări. Metodele de colectare a datelor sunt: chestionare de follow-up, survey-uri, teste, focus-grupuri, interviuri, observare directă, planuri de acţiune şi monitorizarea performanţei. Un aspect extrem de important este selectarea celei mai potrivite metode.

IIzolarea efectelor programului – în această etapă a procesului se folosesc metode prin care putem determina cât din îmbunătăţirea rezultatelor se datorează programului. Această etapă este esenţială de vreme ce pe lângă programul de HR mai sunt şi alţi factori care influenţează îmbunătăţirea performanţei după ce programul a fost implementat. Rezultatul acestei etape se leagă de creşterea credibilităţii şi acurateţei calculării ROI. Metodele de izolare a efectelor programului sunt de două feluri: obiective (grupul de control, analiza trendului şi forecasting-ul) şi subiective (estimările ponderate ale participanţilor, ale managerilor acestora, ale experţilor sau ale clienţilor, corelarea cu alţi factori şi studiile comparative). Coroborate, aceste metode oferă o mare varietate de soluţii pentru rezolvarea acestui aspect atât de important, şi anume izolarea efectelor.

Conversia datelor în valoare monetară – această etapă este necesară pentru a putea calcula matematic care este randamentul investiţiei. Practic, alocăm o valoare monetară îmbunătăţirii anumitor indicatori de business. De exemplu, dacă unul din obiectivele programului a fost reducerea fluctuaţiei de personal, trebuie să calculăm cât costă organizaţia o plecare voluntară sau, cu alte cuvinte, care este valoarea monetară a unei plecări voluntare (înţelegem prin plecare voluntară, plecarea unui om pe care nu am fi vrut să-l pierdem şi nu a fost concediat). Scăderea fluctuaţiei de personal de la 20 plecări într-un an la 6 plecări într-un an înseamnă o îmbunătăţire de 14 unităţi, fiecare având o anumită valoare pe care am calculat-o în prealabil. Atunci când am izolat efectele programului să presupunem că am calculat că 50% (7 plecări) din această îmbunătăţire se datorează programului de HR. Astfel, înmulţind valoarea unei plecări voluntare cu 7 vom obţine valoarea monetară a beneficiilor programului. Metodele de conversie a datelor în valoare monetară sunt: realizările, costul calităţii, timpul, costuri istorice, baze de date externe, legătura cu alte date, estimările ponderate ale participanţilor, managerilor sau experţilor)

Calcularea costurilor – numitorul din cadrul formulei ROI este dat de suma costurilor programului. Categoriile principale de costuri care se iau în calcul sunt: costul analizei de nevoi care a generat apariţia programului, costul dezvoltării programului sau al achiziţiei acestuia, costul cu timpul participanţilor la program, costurile cu logistica şi materialele, costul implementării programului şi costul evaluării programului.

Calcularea ROI – compară valoarea monetară a beneficiilor obţinute în urma implementării programului cu costurile totale ale programului. Formulele pentru cei doi indicatori, respectiv: Raportul Beneficii – Costuri (BCR) şi Randamentul investiţiei (ROI) se regăsesc în figura de mai jos:

De exemplu, dacă valoarea monetară a beneficiilor programului este de 250.000 EUR, iar costurile totale ale programului de 100.000 Euro, vom avea:

• un raport beneficii – costuri de 2,5 ceea ce înseamnă că pentru fiecare 1 EUR investit am obţinut 2,5 EUR
• un ROI de 150% ceea ce înseamnă că fiecare 1 EUR a returnat net 1,5 EUR, după ce au fost acoperite costurile

Pentru programele pe termen scurt, beneficiile sunt exprimate ca fiind câştiguri anuale. Cu toate că implementarea programului va produce efecte şi în anii următori, în condiţiile păstrării oamenilor, acestea se diminuează în timp şi de aceea sunt omise din calculul ROI. Pentru programele pe termen lung, atât beneficiile cât şi costurile, sunt împărţite proporţional cu durata programului.

Beneficii intangibile – sunt beneficii suplimentare faţă de cele monetare. În timpul analizei datelor vom încerca să convertim toate datele în bani. De exemplu, datele „hard” de tipul realizări, calitate, timp sunt uşor de transformat în timp ce pentru datele „soft” implementarea procedurii este destul de complexă. Dacă procesul de conversie este prea subiectiv, costisitor sau rezultatul lui poate influenţa negativ credibilitatea studiului, vom raporta aceste date ca fiind beneficii intangibile. În multe cazuri, aceste date sunt cel puţin la fel de valoroase şi, de obicei, includ zone ca: îmbunătăţirea imaginii companiei, creşterea satisfacţiei angajaţilor, angajamentul, reducerea stresului, îmbunătăţirea satisfacţiei clienţilor, creşterea spiritului de echipă, scăderea conflictelor.

Raportarea – ultimul pas din acest proces este să generăm studiul de caz care să documenteze şi să comunice către diferite categorii de audienţă rezultatele programului. În cadrul raportului vom arăta metodologia, presupunerile făcute, conceptele cheie şi principiile de aplicare. Toate cele şase tipuri de date, începând cu reacţia şi terminând cu ROI, vor fi prezentate într-o structură logică şi raţională. Concluziile şi recomandările sunt o altă parte importantă a raportului. Pentru că diferite categorii de audienţe au nevoie de informaţii, vor fi generate diferite tipuri de rapoarte. Toţi cei implicaţi vor avea nevoie de informaţii despre succesul programului, inclusiv Top Managementul care însă nu are nevoie de toate detaliile. Modalitatea în care vom comunica rezultatele studiului diferă de la caz la caz şi poate fi de la un rezumat (executive summary) până la un raport comprehensiv.

Dacă ceea ce aţi citit până aici vă lasă cu mai multe întrebări decât atunci când aţi intrat, iar răspunsul la nedumeririle voastre nu se regăseşte în secţiuniea de Întrebări Frecvente, vă rog să ne contactaţi.